Propunerea spune ca toți adulții să primească, necondiționat, un venit minim lunar, fie că muncesc, fie că nu. Susținătorii propunerii spun că locurile de muncă sunt tot mai puține, pentru că în secolul 21 multe foste meserii sunt automatizate și nu mai e nevoie de forță de muncă umană.
Cetăţenii elveţieni au fost chemați la urne pentru a vota la referendum propunerea unui grup de intelectuali, care prevede ca fiecare cetăţean să primească de la stat un venit garantat de 2.500 franci (echivalentul a 2.200 de euro).
Atât politicienii de la putere, cât şi cei din opoziţie, se opun acestui proiect. Guvernul federal elveţian estimează costul unei asemenea măsuri la 208 miliarde de franci pe an. Din această sumă, aproximativ 153 de miliarde ar urma să provină din taxe, iar 55 de miliarde ar fi transferaţi de la ajutoarele sociale.
Rata participării la vot a fost de 46%, iar 76,9% dintre votanți au respins proiectul venitului minim.
Însă oricât de generoasă părea o astfel de propunere, ideea de a primi asemenea sume de bani fără o contra-prestație nu a fost primită favorabil de majoritatea elvețienilor, care prețuiesc foarte multe valoarea muncii.
Elveția este un stat cu tradiție în consultarea populară bazată pe referendum. Deciziile adoptate popular nu se transformă însă automat în lege, ci sunt supuse dezbaterii parlamentare.
Oare cum era primită o astfel de propunere în România?