Controversatul om politic care a murit la 90 de ani, după o viaţă tumultoasă şi fascinantă, a condus Cuba timp de 50 de ani cu o mână de fier retrăgându-se din fruntea ţării abia la 80 de ani din cauza unor probleme de sănătate.
Iată mai jos câteva curiozităţi din viaţa atât de controversată a celui care a fost Fidel Castro.
S-a născut ca fiu nelegitim al unei slujnice
Fidel Castro s-a născut ca fiu nelegitim al unui fermier bogat, proprietar de plantaţii de zahăr şi a uneia dintre slujnicele sale Lina Ruz González. Abia mai târziu Angel Castro y Argiz şi, Lina Ruz González, s-au căsătorit.
Deşi a fost botezat în religia catolică şi dat la o şcoală iezuită, Fidel Castro a fost un ateu convins până la sfârşitul vieţii.
Fidel Castro a făcut Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Havana, absolvind-o în anul 1950. De altfel, în acelaşi an, el a practicat avocatura într-o societate mică, până în anul 1952.
Fidel Castro a avut de mic tangenţă cu agricultura, problemele sociale şi lipsurile familiilor simple de la ţară care lucrau pe terenurile familiei sale. La 13 ani, el a avut prima acţiune cu caracter rebel de nesupunere, când i-a instigat pe muncitorii de la trestia de zahăr să organizeze o grevă împotriva tatălui său, pentru a obţine condiţii de lucru mai bune. Fidel Castro a crescut urând opulenta, deoarece tatăl său, o persoană foarte sobră şi austeră, era un duşman al luxului.
Pe 10 martie 1952, Batista Fulgencio va deveni şef al Cubei, punând bazele unei dictaturi corupte. Acesta este momentul în care Fidel Castro va începe să lupte contra lui Batista, iniţial folosind metode juridice, iar ulterior va organiza o lovitură de forţă cu scopul de a declanşa o insurecţie. Pe 26 iulie 1953, Fidel Castro încearcă să ocupe fortăreaţa La Moncada din Santiago de Cuba, cu sprijinul câtorva zeci de partizani, dar planul său eşuează, fapt care duce la torturarea şi executarea a aproximativ 60 de participanţi. La proces, Fidel Castro acuza regimul lui Fulgencio Batista de ilegalitate, abuzuri şi spune că doreşte să reformeze şi să democratizeze Cuba. În încheierea pledoariei de apărare, el rosteşte celebra fraza „Istoria mă va absolvi.” A fost condamnat la 15 ani de închisoare, din care execută doar doi.
Fidel Castro s-a căsătorit prima dată în anii facultăţii, cu studenta Mirta Diaz-Balart. Cei doi au avut împreună un fiu, numit Fidel Ángel „Fidelito” Castro Díaz-Balart, care s-a născut în septembrie 1949. Mirta Díaz-Balart şi Fidel Castro au divorţat în anul 1955, iar ea s-a mutat în Spania, în vreme ce fiul celor doi a rămas în Cuba.
Pentru că viaţa privată a lui Fidel Castro a fost întotdeauna păzită cu stricteţe, există şi astăzi, lucruri încă neştiute despre familia şi copiii săi.
După divorţul de prima soţie, Fidel Castro s-a căsătorit, în anul 1980, cu cea care urma să îi rămână alături până la sfârşitul vieţii, Dalia Soto del Valle. Au avut cinci băieţi: Antonio, Alejandro, Alexis, Alexander „Alex” şi Ángel Castro Soto del Valle. Fostul dictator cubanez mai are o fată, pe nume Alina Fernandez Revuelta, cu Naty Revuelta, o femeie cu care a avut o lungă idilă în timpul în care era căsătorit. Despre Naty Revuelta se crede că a fost marea lui iubire.
Dat fiind faptul ca Fidel Castro a avut multe aventuri de-o noapte, se crede că numărul copiilor acestuia este mai mare de şapte.
Fidel Castro a fost unul dintre cei mai vânaţi oameni din istorie. Împotriva lui au fost pregătite peste 600 de atentate, toate soldate cu eşec. De altfel în anul 2006, pe acest subiect a fost produs un film documentar britanic numit „638 Ways to Kill Castro” (n.r 638 de moduri de a-l ucide pe Castro).
Fidel Castro s-a remarcat prin logoreea să încă din şcoală, iar discursurile sale lungi, bine documentate au devenit mai târziu o marcă a fostului lider al Cubei.
El deţine Recordul Guinness pentru cel mai lung discurs ţinut la ONU, cu o durată de 4 ore şi 29 de minute, în data de 29 septembrie 1960.
Cel mai lung discurs al său în Cuba a durat nu mai puţin de 7 ore și 10 minute şi a fost ţinut în anul 1986, în Havana, la cel de-al III-lea Congres al Partidului Comunist.
Fidel Castro, spre deosebire de alţi lideri ai statelor comuniste, nu şi-a dorit formarea unui cult al personalităţii în jurul său. El a apărut doar de 2 ori pe timbrul cubanez: în 1974 cu ocazia vizitei lui Leonid Brejnev şi în 1999 la aniversarea a 40 de ani de la Revoluţie.
„Sunt ostil la orice poate să semene cu un cult al personalităţii (…) şi nu există nicio singură şcoală sau fabrică, niciun singur spital sau edificiu care să poarte numele meu”, îi mărturisea Fidel Castro jurnalistului francez Ignacio Ramonet, fost director al publicaţiei Le Monde diplomatique, într-o carte de interviuri publicată în 2006. „Nu există nici măcar statui şi practic nici portrete cu efigia mea”, adăugă el.