Christoph Rehage a început să meargă la 9 noiembrie 2007 și s-a oprit în octombrie 2008. El a călătorit peste 4500 de kilometri. Toată distanța între Beijing și Urumqi a parcurs-o pe jos. Bineînțeles că au existat și momente de odihnă așa cum reies din filmulețul de mai jos în care îl vedem într-o barcă sau într-un avion, acestea reprezentând momentele de odihnă, sau în care a fost nevoit să-și rezolve diferitele probleme birocratice.
Christoph a fost întrebat despre starea lui de spirit, în timp ce acesta călătorea, și la ce se gândea el în aceste perioade. “Ma simțeam ca în oricare altă zi. Câteodată te gândești, câteodată nu. Câteodată îți faci griji în privința pașaportului,, pericolelor, durerilor, rudelor, celor dragi, dar câteodată mergi calm prin deșert și cânți. Câteodată ești plictisior, iar câteodată te simți împăcat cu tine”.
Când a fost întrebat de ce s-a oprit din călătorie acesta a spus: “Voiam să-mi recâșting viață. Trebuia să-mi recapăt controlul asupra propriei vieți, să elimin vocea autoritară interioară care îmi spunea ce să fac. Mulți oameni se uită la filmuleț, gândindu-se dar nu realizează că eu am avut un obiectiv și mi-am cam pierdut controlul urmărindu-l”.
Povestea lui Christoph s-a transformat într-un videoclip fantastic pe internet: “The Longest Way” (Cel mai lung drum), în care a fost prezentată transformarea sa incredibilă.