Este sau nu este corupt sistemul de sănătate din România?

0
94

Un studiu al Asociației pentru Implementarea democrației și Ministerului Sănătății arată că pe lângă medici și asistenți, primesc atenții și bani în spitalele din România și brancardierii sau agenții de pază.

p_179701_760x420-00-65

Studiul a fost coordonat de Ministerul Sănătății și Asociația pentru Implementarea Democrației (AID) și a fost aplicat la nivel național de institutul CSOP.

Mai mult de un sfert dintre persoanele care au apelat la servicii medicale în sistemul public de sănătate în anul anterior, recunosc că au oferit atenții sau bani personalului medical. În ceea ce privește pacienții spitalizați, pe durata ultimei spitalizări 37% dintre respondenți declară că au oferit bani sau atenții medicilor, 34% asistentelor și 25% infirmierelor, în timp ce 14% dintre respondenți declară că au oferit bani sau atenții și cadrele auxiliare.

Rezultatele cercetării evidențiază faptul că mai mult de 50% dintre respondenți au oferit în mod voluntar astfel de „stimulente” tuturor categoriilor de personal medico-sanitar, și inclusiv personalului auxiliar, ceea ce denotă faptul că obiceiul acordării de bani sau atenții este unul încetățenit la români, acesta fiind practic o cutumă general acceptată.

1

2

3

4

În același timp, conform studiului, astfel de „stimulente” au fost solicitate și pentru sau de către unii medici din spitale printr-o condiționare directă de către medic, sau indirect, de către asistentă pentru medic, de către infirmieră pentru medic sau de către personalul auxiliar pentru medic. În aproximativ 10% dintre cazuri în care pacienții internați au oferit bani sau atenții medicilor, aceasta s-a făcut la solicitarea medicului. Un procent similar dintre asistente și dintre infirmierele (între 8% și 10%), care au primit bani sau atenții, au solicitat acest lucru.

Principalele motive pentru care respondenții au oferit bani sau atenții sunt legate în primul rând de dorința de a beneficia de consultații medicale mai amănunțite (mai mult de 50% dintre respondenți), de a recompensa personalul medico-sanitar pentru serviciile medico-sanitare de care a beneficiat, de a nu sta la coadă, de a obține mai rapid rezultatele analizelor/ investigațiilor sau pentru a beneficia de internare.

5

6

Referitor la cauzele identificate de respondenți pentru nivelul sporit de corupție percepută în cadrul sistemului public de sănătate, au fost identificați o serie de factori: legislativi, administrativi, de control și de natură personală.

Dintre factorii legislativi respondenții au apreciat că principalele cauze care stau la baza apariției corupției în sistemul sanitar sunt: alocarea pentru acest sistem a unui procent insuficient de fonduri din bugetul de stat (42% dintre respondenți), precum și absența legislației axată pe măsuri de prevenire a fenomenului (35%).

Dintre factorii administrativi, un sfert dintre respondenți au apreciat că fenomenul corupției este favorizat de nivelul scăzut de salarizare din sistemul public de sănătate, 20% au reclamat birocrația excesivă, iar 17% au reclamat incompetența personalului de conducere.

În ceea ce privește factorii de control, 50% au apreciat că fenomenul corupției este favorizat de insuficiența măsurilor de sancționare a personalului corupt, iar 45% de ineficiența structurilor de control din sistemul medical.

Dintre factorii de natură personală, 33% dintre respondenți au reclamat ca factor favorizant obișnuința pacienților de a oferi bani/ atenții, 29% recunoscând că fenomenul corupției poate fi favorizat și de «complicitatea » pacienților, în timp ce 27% fac referire și la lipsa integrității personalului din serviciile de sănătate.

Analizând gradul de cunoaștere a legislației privitoare la semnalarea cazurilor de corupție, un alt aspect important evidenţiat de rezultatele acestei cercetării este faptul că 75% dintre persoanele intervievate nu cunosc că la nivelul fiecărui spital funcționează un Consiliu Etic care are în atribuții gestionarea sesizărilor cu privire la integritatea personalului medico-sanitar. Deși 25% dintre respondenți știu despre această instituție, 88% dintre ei nu au sesizat-o niciodată.

În ceea ce privește percepția pacienților intervievați asupra măsurilor de prevenire și combatere a fenomenului de corupție, la întrebarea referitoare la necesitatea unei mai bune supravegheri a achizițiilor publice din sistemul sanitar, 82% dintre respondenți au apreciat că măsura este utilă. De asemenea, 83% dintre cei 1.076 respondenți sunt de acord cu existenta unei structuri care să verifice corectitudinea contractelor pentru medicamente și consumabile în sectorul sanitar.

Potrivit cercetării, soluționarea problemei plăților informale oferite de către pacienți personalului medical ar putea fi rezolvată prin existența unui sistem de asigurări care să acopere confortul și atenția pe care pacienții și le doresc (29%), prin sancționarea cadrelor medico-sanitare care acceptă aceste plăți (17%), prin realizarea de controale mai dese la nivelul cadrelor medico-sanitare (15%), dar și printr-un sistem de plăți directe, transparente (co-plată) (14%).

Pentru a nu deveni corupți, respondenții au apreciat că suma minimă netă cu care ar trebui plătiți medicii ar trebui să fie între 2.271 lei în medie pentru medicii rezidenți și 5.606 lei în medie pentru chirurgii din spitale.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion tristadial, reprezentativ la nivel național pentru populația adultă a României. Volumul acestuia a fost de 1.076 persoane, cu o eroare maximă de +/-2.8%, la un nivel de încredere de 95%. Persoanele de peste 30 de ani, cu studii medii și superioare, provenind cu preponderență din medii urbane, sunt cei care au apreciat un nivel înalt de corupție la nivelul sistemului sanitar.

Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului „Bună Guvernare prin Integritate și Responsabilitate în Sistemul de Sănătate Românesc”, implementat de Ministerul Sănătății în colaborare cu Asociația pentru Implementarea Democrației, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional „Dezvoltarea Capacității Administrative”.

Comunicat de presă- sondaj de sănătate

Raport sondaj de sănătate

Sursa AID-ROMANIA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here