Suntem siguri că aţi văzut pozele de mai jos peste tot pe internet şi v-au frapat prin neobişnuitul lor. O bicicletă închistată într-un copac, ce poate fi mai misterios şi mai interesant? Desigur legendele referitoare la explicaţia pozei nu au pregetat să apară, care mai de care mai lacrimogenă.
Cea mai cunoscută este aceea a băiatului care a plecat la război şi şi-a lăsat bicicleta sprijinită de copac. Întrucât băiatul nu s-a mai întors din război părinţii au lăsat bicicleta acolo ca un memorial.
Povestea nu este reală şi datele ei pot fi uşor demontate. Statele Unite ale Americii nu au intrat în Primul Război Mondial în 1914, ci în 1917. Mai mult decât atât, armata americană nu trimitea la război copii de 10 ani.
Povestea copacului cu bicicleta este alta şi începe în anul 1950 în insulele Vashon. Bicicleta i-a aparţinut unui băiat de opt ani pe nume Don Puz.
Don a crescut pe insulă şi a trăit aici până în 1992. În 1954 tatăl său a murit într-un incendiu, lăsând-o pe mama lui cu cinci copii. Toţi locuitorii de pe insulă s-a mobilizat şi au donat diferite obiecte pentru a ajuta familia. Printre aceste obiecte a fost şi bicicleta lui Don.
Don zicea ulterior că ,, Nu mi-a plăcut niciodată aceea bicicletă, era precum o tricicletă, dar cu două roţi. Roţile erau dintr-un cauciuc tare şi coarnele erau subţiri şi înguste.”
Apoi familia s-a mutat într-o altă casă. ,, Ne plăcea să ne jucăm acolo, prindeam broaşte. Intrăm mereu în bălţi şi în noroi, era un loc frumos”, a adăugat el. La mijlocul anului 1950, afirmă Puz, a uitat bicicleta într-o zonă mlăştinoasă şi nu a mai luat-o de acolo niciodată.
Ulterior, pe când îşi vizita una dintre surori care încă mai locuia pe insulă, aceasta l-a dus pe Puz să vadă obiectivele turistice ale zonei. Primele cuvinte pe care le-am rostit au fost: ‘Asta e bicicleta mea’!, a spus el.
Nici după cele întâmplate Puz nu are vreun sentiment pentru bicicletă sau pentru noul ei statut. ,, O bicicletă nu poate avea nici un sentiment,” a spus Puz.
,,Nu mai este bicicleta mea”, spune Puz puţin melancolic. ,, Am aruncat-o acum mult timp, acum aparţine copacului”, a adăugat Puz.
Acum a devenit o atracţie turistică majoră şi o ţintă pentru colecţionarii de suveniruri care au furat mai multe părţi din bicicletă. Localnicii încearcă să o menţină în viaţă şi înlocuiesc părţile lipsă din bicicletă.