Care sunt cele mai interesante obiceiuri și tradiții românești de Paști

Care sunt cele mai interesante obiceiuri și tradiții românești de Paști

author
3 minutes, 28 seconds Read

Şi Învierea Domnului, la fel ca toate sărbătorile noastre are superstiţiile ei, superstiţii care au fost moştenite de la străbunii noştri şi care sunt respectate cu sfinţenie.
Care sunt cele mai interesante obiceiuri și tradiții românești de Paști

În unele sate din Moldova, este obiceiul ca în prima zi de Paşti să te speli pe faţă într-un lighean cu apă proaspătă în care ai pus un ou roşu, flori şi bani pentru a fi rumeni la obraz precum oul roşu, bogaţi şi sănătoşi tot anul.

În Banat se obişnuieşte ca înainte de mersul la slujba de Înviere, toţi ai casei să se spele în apă curată în care au aşezat un ou roşu şi o monedă de argint pentru a fi sănătoşi tot anul.

Ouăle trebuie vopsite în roşu în primul rând. Oul îl reprezenta pe Creator care creează tot şi conţine în sine totul, iar oul vopsit în roşu este asociat cu sângele Mântuitorului. Tradiţia afirma că atâta vreme cât ouăle vor fi vopsite în roşu răul va fi ţinut departe de casă.

Şi celelalte culori în care se vopsesc ouăle au semnificaţii. Astfel: culoarea galbenă semnifică iubirea Dumnezeiască, albastru reprezintă speranţa pe care ne-o aduce Învierea, iar negru este asociat cu durerea Maicii Sfinte în momentul în care şi-a văzut Fiul suferind pe Cruce.

În Bucovina ouăle se încondeiază, iar în Tara Lăpuşului ouăle se lucrează cu ceară, fiind împodobite cu diverse motive florale, după care se trec o singură dată prin culoare.
În unele zone din Maramureş dar şi din Moldova se obişnuieşte ca din primul ou ciocnit să mănânce toată familia, pentru a fi mereu împreună.

Tăierea mielului, care este la origini un obicei luat de la evrei, se face în Maramureş, doar sâmbăta de către bărbaţi.

Lumina Sfântă pe care o iau credincioşii în noaptea de Înviere are o semnificaţie aparte.
Credincioşii merg cu lumânarea aprinsă până acasă de la biserică pentru a intra cu ea aprinsă în casă şi apoi păstrează restul de lumânare nearsă pentru a o aprinde în cursul anului în cazul în care au un mare necaz.

În anumite sate din ţară, pe dealurile înalte se aprind focuri de veghe. În jurul focului se strâng mai mulţi săteni care îl întreţin, astfel încât să ardă toată noaptea.

În acest timp se spun poveşti şi învăţături din viaţa Mântuitorului. Se spune că băieţii curajoşi care vor sări peste flăcări vor fi feriţi de farmece şi necazuri pe tot parcursul anului.

Există în tradiţia străveche, un obicei, conform căruia, după ce au luat lumină, credincioşii trebuie să meargă şi la mormintele celor trecuţi în nefiinţă, pentru că cei de dincolo să ştie că a venit Învierea Domnului.

În alte zone acest obicei are loc a doua zi de Paşti când oamenii merg la morminte cu lumânări, flori şi colaci pe care îi împart celorlalţi pentru sufletul mortului.

Urării tradiţionale de Paşte “Hristos a Înviat” i se răspunde cu “Adevărat a Înviat”. Aceste urări rămân valabile timp de 40 zile după Paşte, până la sărbătoarea Înălţării Domnului.

Urările sunt valabile şi atunci când se ciocnesc ouăle roşii.

Se mai spune că cine se va naşte de Paşte, când se trag clopotele, va fi un om norocos de-a lungul vieţii, iar în ziua de Paşti este interzis să bagi mâinile în sare pentru că îţi vor asuda vara mâinile.

Cei care mor în Sâmbăta mare oscilează între Rai şi iad, între lumea viilor şi lumea morţilor, de altfel în această perioadă se crede că cerurile sunt deschise, iar în Rai ard trei candele mari.

Similar Posts