Conform unor studii recente medicii recomandă păstrarea dinţişorilor de lapte deoarece în interiorul acestora există o pulpă dentară, care conţine ţesut conjunctiv şi celule stem
Celulele stem se pot transforma în orice fel de celulă, de piele, muşchi sau os. Acestea sunt prezente mai ales în creier, măduva spinării, sânge, vasele de sânge, muşchii scheletici, piele şi ficat, unde stau în formă latentă până când apare o boală sau o leziune. Celulele stem se divid şi se regenerează în mod continuu, ajutând corpul să se repare singur sau chiar să regenereze complet un organ afectat (cum ar fi ficatul) la adulţi.
Din acest motiv se fac studii continue asupra celulelor stem. S-a descoperit astfel că celulele stem din dinţii de lapte sunt mai rezistente şi se multiplică mai repede decât alte celule stem.
În plus, aceste celule sunt celule “tinere” care nu au suferit de stres oxidativ şi de alte efecte ale procesului de îmbătrânire, ceea ce înseamnă că, prin criogenarea lor, pot fi mai puternice decât alte celule recoltate la o vârstă mai înaintată.
“Celulele SHED [celule stem de la dinţi omeneşti de lapte] au început mai greu să crească, însă, după o perioadă scurtă de timp s-au multiplicat rapid şi au trăit mai mult şi au fost mai rezistente decât alte celule stem adulte studiate. De asemenea, au fost capabile să se diferenţieze în celule de pulpă dentară, neuronale şi de grăsime” explica Dr. Songtao Shi, cercetător la Institutul Naţional de Studii Dentare şi Craniofaciale.
Marele avantaj al dinţilor de lapte îl constituie faptul că este o metodă neinvazivă şi lipsită de durere de a recolta celule stem mezenchimale faţă de metoda clasică de a recolta celule stem prin extragerea lor din măduva spinării,metodă care poate fi destul de dureroasă.
Celulele stem pot fi colectate şi din sânge pe parcursul câtorva săptămâni (necesitând uneori chimioterapie pentru a stimula producţia de celule stem) sau din cordonul ombilical, care, însă, furnizează prea puţine celule pentru a fi folosite de un adult sau pot fi donate de membrii familiei, pentru ca persoana care are nevoie de ele e posibil să fie prea bolnavă pentru a furniza propriile celule, însă există riscul ca organismul bolnav să le respingă.
În cazul celulelor stem recoltate din dinţii de lapte nu există acest risc şi în plus aşa cum am arătat mai sus nu necesită proceduri invazive şi dureroase pentru recoltare.
Deşi procedura de recoltare este simplă, modul de păstrare poate fi destul de costisitor. Spre deosebire de occident unde există mai mult clinici de păstrare a celulelor stem, au apărut şi în România câteva clinici de recoltare celule stem. Celulele stem sunt recoltate şi cultivate pentru a se multiplica. Restul dintelui este şi el păstrat.
Procedură este destul de costisitoare deoarece implică costuri de recoltare şi o taxă anuală de depozitare. Însă clinicile care recoltează celule stem susţin că acesta este un cost mult mai mic decât cel al unui eventual transplant de măduvă sau al altor tipuri de intervenţii legate de celule stem.