Cum definim experienta umană? Cel mai probabil definiţia vine din ceea ce şcoala ne-a învăţat cu ajutorul diverselor materii studiate, dar oare acestea definesc ceea ce înseamnă a fi om?
Cercetătorul Paul Lutus, a realizat o ierarhie care cuprinde patru stadii şi descriu cel mai bine gândirea umană
Acest stadiu se referă la sentimente, care sunt un mod primitiv de gândire, dar în acelaşi timp pot fi şi sursa momentelor frumoase din viaţa noastră. Sentimentul este o componentă a emoției care implică funcțiile cognitive ale organismului. Bine de ştiut e că nu ne putem ghida mereu după sentimente deoarece reacţionăm doar la stimul externi şi altfel nu ne putem trăi viaţa cu adevărat.
Nu se poate vorbi despre raţiune, responsabilitate, adaptare pentru fapte şi acţiuni.
Acest stadiu presupune depăşirea emoţiilor şi gândirea ghidată de alte persoane. Acele momente în care faci ceea ce ţi se spune fără a întreba prea multe sau a gândi prea mult, o faci doar pentru că cei din jurul tău spun că asa este cel mai bine.
Cei mai mulţi dintre noi sunt puşi în acest stadiu al gândirii pentru că le e frică să ia hotărâri de unii singuri şi asta pentru a nu greşi.
Gândirea gama dispare în momentul în care nu este o persoană în care să ai încredere, o persoană tip lider, care să dicteze comportamentul nostru.
Stadiul beta se referă la fapte, unde datele devin periculoase, şi se merge pe principiul „nu cred până nu văd”, este stadiul în care se află cei mai mulţi dintre noi. În acest stadiu se caută adevărul iar oamenii gândesc pentru ei, fiind superior stadiului gama. Problema este că se caută adevărul mult prea mult, într-un mod obsesiv şi ulterior se agăţă de el. Dacă au o soluţie la o problemă o folosesc de fiecare dată respingând alte variante.
Acest stadiu de gândire este promovat şi în cele mai multe dintre şcoli, unde elevii memorează cifre şi date fără a şti de fapt cu ce îi va ajuta sau ce trebuie să facă cu ele.
Acesta este ultimul stadiul a gândirii, este dat de momentul când ne punem întrebarea „de ce”, atunci se dezvoltă gândirea abstractă îmbinată în acelaşi timp cu creativitatea. Este stadiul în care se caută mereu noi soluţii, noi modalităţi de gândire. Cu toţii gândim în stil alfa, cu toţii avem multe ideii, dar intervine lenea, frustrarea, frica de eşec pentru a merge mai departe.