Victoria lui Klaus Iohannis în cursa pentru alegerile prezidențiale este cu atât mai răsunătoare cu cât ea a fost obținută în fața unui adversar care pur și simplu nu îi acorda nicio șansă.
Victor Ponta avea de partea lui puterea, mașinăria de vot, propaganda, și tot ce vreți voi. Klaus Iohannis singur, părăsit de toți, părea că se va lupta cu morile de vânt.
Victoria primului președinte protestant din istoria României, mai ales în această țară ortodoxă până în măduva oaselor unde biserica dictează și manipulează, s-a datorat mai multor factori care s-au dovedit a fi decisivi în final.
Online-ul a fost un prim factor determinat în mobilizarea maselor de a ieși la vot. Promovarea pe diferitele rețele de socializare gen Facebook sau Twitter a problemelor întâmpinate de românii din diaspora în procesul de votare, umilința la care au fost supuși, i-au învrăjbit și mai mult pe români de a vota cu Klaus Iohannis.
Un alt factor determinant a fost electoratul maghiar din Harghita și Covasna, care a votat masiv cu Klaus Iohannis, și care a transmis un mesaj puternic UDMR. Kelemen Hunor ar trebui să iasă de la guvernare în scurt timp pentru a nu adânci ruptura dintre Uniune și alegătorii maghiari. Aceștia au avut o contribuție importantă la alegerea lui Iohannis.
„Le mulțumesc domnilor Tőkés și Szilágyi pentru sprijin și încredere!”, a scris Klaus Iohannis pe pagina sa oficială de Facebook.
Szilagyi Zsolt, candidat la Preşedinţia României din partea Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), formaţiune foarte apropiată de Tőkés, a declarat la rândul său că a votat şi va vota şi în turul doi „pentru transilvanizarea României”.
„Nu numai maghiarii, dar și transilvănenii privesc spre Europa. Un stat regionalizat, un stat federalizat român după chipul Germaniei ar fi un stat mult mai eficient”, a declarat Szilagyi Zsolt.
Klaus Iohannis a câștigat net în judetele cu populație preponderent de etnie maghiară Covasna și Harghita cu un scor zdrobitor: peste 78% din electoratul de etnie maghiară i-a acordat încredere “neamțului”, în timp ce în județul Mureș procentul a fost de 68%.
De fapt ceea ce s-a intamplat în duminica de 16 noiembrie 2014 este mai mult decat un vot anti-Ponta. Este o mică revoluție, o declarație pro-occidentală fermă, prin care România își reconfirmă direcția pe care vrea să o urmeze.
Modul cum au înteles românii să aleagă, între un neamț și un naționalist, reprezintă cea mai puternică declarație de atașament față de valorile Occidentale făcută de România după intrarea în NATO și UE.
Rezultatul alegerilor prezidențiale, pune România într-o nouă lumină în estul cenușiu al Europei.
Începând de astăzi, Europa ne privește altfel, poate numai prin simplul fapt că acest popor a avut curajul de a alege ca un etnic german să-i fie președinte.