Putem spune, cu siguranţă că această biserică este unică în lume. De ce? Aceasta hrăneşte o comunitate întreagă. “Cetatea Slăninilor” cum mai este numită aceasta este aşezată în judeţul Harghita, în satul Dârjiu, mai exact.
Satul are mai puţin de o mie de locuitori, astfel că fiecare dintre săteni are cuiul lui în care atârnă o bucată de slănină şi poate câţiva cârnaţi. Însă rătăcit câte un sătean are mai mult de un cui, lucru care atestă că deţinătorul este unul bogat. Carnea este bine păstrată aici deoarece este un loc răcoros chiar şi vara şi niciodată nu se încurcă bucătile de slănină ale unui sătean cu ale altuia.
La fel de importante sunt şi cuiele, cuie din lemn care au valoare sentimentală, ele sunt lăsate din tată în fiu de decenii.
“Asta este slănina mea, stă agăţată aici de şapte luni, de când am tăiat porcul şi se păstrează bine, că e curent şi rece ca la frigider chiar şi vara, când este năduşeală mare. Şi cuiul din bastion este al meu, moştenit de la tata, aici aşa se face. Cuiele nu sunt de cumpărat, şi nici de vânzare, că se lasă moştenire copiilor”, spune Dénes Albert, clopotarul bisericii.
Acest obicei, unic în lume, atrage o mulţime de turişti. Cuiul din lemn, de care fiecare sătean îşi agăţă ceea ce deţine în gospodărie are şi o povestioară drăguţă, pe care satenii o spun tuturor celor care vin în satul lor: “O fată din Dârjiu, plecată slujnică la boierii de la Bucureşti, şi-a întrebat drăguţul – un consătean care o voia de nevastă – ce avere are, ca să ştie de era potrivit pentru însurătoare. Iar acesta i-a răspuns: nu oi fi eu cel mai bogat, dar am şase cuie! Şi fata nu a stat pe gânduri, că doar se procopsea cu un om cu stare”, povesteşte un locuitor.
Sătenii de aici sunt extrem de veseli, optimişti şi calmi, la fel ca ei, sunt şi casele lor, văruite în diverse culori vesele. Ei sunt convinşi că sunt protejaţi de către cetate de secole.
“Biserica-cetate este sufletul comunităţii, ea stă pavăză în faţa pericolului, ne apără avutul şi ne asigură hrana, adunată din truda noastră de peste an”, declară Kovacs Piroska, o localnică.
În fiecare miercuri se ţine “ceremonia slăninilor”, unde poate participa oricine cu condiţia de a anunţa cu câteva zile înainte. Această ceremonie adună foarte mulţi curioşi străini, iar dacă aceştia vor, se pot alătura ospăţului unde vor primii palincă de prune, pâine de casă, brânză şi nelipsită slănină.
Biserica fortificată din comuna Dârjiu construită în 1270 este una dintre cele mai importante din Transilvania.
Biserica a fost construită de către Székely,aparținând de comunitatea maghiară într-un moment în care zona a aparţinut Regatului Ungariei. Inițial a fost romano-catolică însă a devenit ulterior unitariană ca urmare a Reformei. Biserica, împreună cu satul, face parte din satele cu biserici fortificate din Transilvania, din patrimoniul mondial UNESCO .