Cancerul pulmonar reprezintă una din cele mai grave consecințe ale fumatului! La fiecare 16 minute, un român moare de cancer pulmonar, aproximativ 10.000 de cazuri noi fiind înregistrate in fiecare an.
Într-o bronhie sau în plamân se dezvoltă o tumoră malignă, care evoluează mult timp fără simptome. În dezvoltarea ei, ea poate invada structuri anatomice învecinate (inima, vase, coaste) sau poate trimite celule la distanță, în alte organe (creier, ficat, oase) producând metastaze.
Radiografia pulmonară este de regulă prima investigație efectuată pentru diagnosticarea cancerului pulmonar.
Cu toate acestea, radiografiile pulmonare nu pot oferi un diagnostic definitiv, întrucât nu se poate face o diferenţiere între cancer şi alte boli.
Înainte de răspândirea viciului de a fuma, cazurile de cancer la plămâni erau rare, iar în prezent, conform statisticilor, fumatul este „vinovat” pentru moartea a nouă din zece pacienţi bolnavi de cancer pulmonar.
Factorul de risc principal este fumatul (desi nu sunt foarte mulți fumători care fac cancer, se știe că cca 85% dintre bolnavii cu cancer pulmonar sunt fumători). Fumul de țigară este un amestec ucigător de substanțe cancerigene care pot provoca mai devreme sau mai târziu cancerul. De aceea, riscul fumătorilor este cumulativ, cu cât fumează mai multă vreme, cu atât crește riscul de cancer. Invers, cei care abandonează fumatul au un risc din ce în ce mai mic de a face cancer, ajungând însă ca nefumatorii abia dupa 10 ani.
Fumatul reprezintă principalul factor de risc pentru apariţia cancerului pulmonar, riscul fiind corelat cu doza cumulativă de ţigări. Se calculează indicele de tabagism prin înmulţirea numărului de ani în care bolnavul a fumat cu numărul de pachete de ţigări fumate zilnic.
Riscul cel mai mare de a face un cancer pulmonar îl au cei care fumează mai mult de 20 de pachete/an. Acţiunea carcinogenetică a fumatului rezultă din impactul pe care îl au hidrocarburile aromate policiclice (rezultate din procesul de ardere a gudroanelor din zona de ardere a ţigaretei) asupra epiteliului traheo-bronşic. Astfel, aceşti componenţi chimici din fumul de tutun se unesc cu ADN-ul celular, iniţiind carcinogeneza.
De cele mai multe ori, cancerul pulmonar nu prezintă simptome alarmante şi pot să fie uşor confundate cu cele ale unei răceli sau cu tusea care persistă în cazul fumătorilor. De aceea trebuie să acorzi atenţie crescută unor semne care se încăpăţânează să persiste ;i s[ te prezin’i la medicul pneumolog:
1. Tuse; 2. Spută cu sânge; 3. Dispnee; 4. Pneumonii sau bronşite repetate; 5. Lipsa poftei de mâncare şi scădere în greutate; 6. Răguşeală; 7. Transpiraţii ale feţei şi gâtului;
8. Dureri toracice.
Mulți dintre românii suferinzi de cancer la plămani află de existența bolii în stadiul 4, foarte avansat, când șansele de supraviețuire sunt minime, se aratã într-un studiu GfK Onco Monitor.