Liber la tăiat de păduri! Parlamentarii au votat modificarea Codului Silvic

Un proiect de lege prin care Codul Silvic este modificat a fost votat, miercuri, de Senat. Contestat de opoziție, care susține că se dă liber jafului, proiectul propus de mai mulți senatori și deputați, printre care și Victor Ponta, are mai multe prevederi controversate.

Liber la tăiat de păduri! Parlamentarii au votat modificarea Codului Silvic

Proiectul de lege permite ridicarea de construcții în zona de protecție de 50 de metri față de liziera pădurii, dar și scoaterea din fondul forestier a terenurilor pentru exploatările miniere.

37 de deputați PSD și unul conservator au semnat un proiect de lege care prevede ca o suprafață impădurită poate fi defrișată complet pentru construirea de pensiuni, restaurante sau spații de agrement.

În expunerea de motive a proiectului de lege, inițiatorul susține că măsura vine pentru încurajarea investițiilor în turismul montan.

“Vrem ca țara asta să devină o țară de interes turistic, că nu suntem nici țară industrială, că s-a dus dracu industria la noi. Dacă nu suntem nici agrară, nici turistică, vai de capul nostru. Să facem și noi ca francezii, nemții, belgienii, care au construit, nu au pus limită de scoatere din circuitul silvic, cum e acum la noi. Poate vreau să fac un resort, mă duc cu familia și nu vreau să stau o noapte acolo, vreau să stau o săptămână ca să cheltuiesc bani acolo”, a explicat Cătălin Rădulescu, inițiatorul proiectului.

În plus, suprafața pe care statul roman trebuia să o împădurească în următorii douăzeci de ani va scădea de la două milioane de hectare, la doar un milion.

În ceea ce privește controlul circulației materialelor lemnoase, acesta se va efectua de către Jandarmerie.

Printre inițiatorii proiectului se mai numară Doina Pană, ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, și Rovana Plumb, ministrul Muncii și fost ministru al Mediului.

Guvernul a avizat pozitiv proiectul de lege, sub semnătura premierului Victor Ponta, care a cerut discutarea lui în procedură de urgență.

Proiectul a trecut de Senat cu 92 de voturi pentru, 32 împotrivă și o abținere, și a fost trimis la Camera Deputaților, care este decizională.

În mod normal, pentru a scoate un anumit teren din fondul forestier naţional este obligatorie compensarea cu un teren de o valoare de cinci ori mai mare şi de o suprafaţă de cel puţin trei ori mai mare. În acest context, prin scoaterea celor trei categorii de terenuri din fondul forestier naţional, nu va mai fi nevoie nici de compensarea lor.

”Dacă sunt eliminate perdelele forestiere de protecţie, jnepenişurile şi păşunile, în zona de câmpie s-a terminat cu perdelele forestiere. Există riscul de inundaţii, alunecări de teren…Este gândită numai în interes politic. Pot schimba oricând categoria de folosinţă a acelor terenuri. Vor rade tot, vor defrişa, pot face orice pe acele terenuri dacă sunt scoase de sub protecţie silvică”, s-a revoltat senatorul PDL Marius Paşcan, unul dintre cei mai vehemenţi contestatari ai proiectului conform Gândul.

Extras din actualul Cod Silvic

(2) Potrivit alin. (1), fondul forestier naţional include: a) pădurile; b) terenurile în curs de regenerare şi plantaţiile înfiinţate în scopuri forestiere; c) terenurile destinate împăduririi: terenuri degradate şi terenuri neîmpădurite, stabilite în condiţiile legii a fi împădurite; d) terenurile care servesc nevoilor de cultură: pepiniere, solarii, plantaje şi culturi de plante-mamă; e) terenurile care servesc nevoilor de producţie silvică: culturile de răchită, pomi de Crăciun, arbori şi arbuşti ornamentali şi fructiferi; f) terenurile care servesc nevoilor de administraţie silvică: terenuri destinate asigurării hranei vânatului şi producerii de furaje, terenuri date în folosinţă temporară personalului silvic; g) terenurile ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale de interes vânătoresc, drumuri şi căi forestiere de transport, spaţii industriale, alte dotări tehnice specifice sectorului forestier; h) iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice; i) perdelele forestiere de protecţie; – abrogat j) jnepenişurile; – abrogat

k) păşunile împădurite cu consistenţa mai mare sau egală cu 0,4, calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră. – abrogat

Mai mult, la acelaşi articol s-a mai operat o modificare substanţială. La litera g), actuala lege include în fondul forestier naţional şi căile forestiere de transport, însă pesediştii au introdus un cuvânt-cheie: ferate. Astfel, vor rămâne în fondul forestier doar căile ferate forestiere, adică mocăniţele, celelalte fiind excluse.

Atât jnepenişurile, cât şi perdelele forestiere de protecţie, erau considerate conform primului Cod Silvic de după Revoluţie (legea 26/1996) ca făcând parte din “vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional”, lucru modificat însă odată cu adoptarea Codului Silvic, în 2008, aflat, în prezent, în vigoare.