Economia românească pare construită, în continuare, prin şi în jurul bugetului statului. Este o stare de fapt profundă, structurală, care explică de ce cetăţenii aşteaptă ca atât de multe lucruri să vină de la stat sau, oricum, prin intermediul statului. Această mentalitate a românilor va trebui schimbată.
Proiectul prezidențial al candidatului Klaus Iohannis a fost clădit pe un principiu pe care românii nu prea se înghesuiau să și-l însușească: munca.
Klaus Iohannis ne propune un proiect pentru următorii 10 ani, România Lucrului Bine Făcut.
Iată câteva aspecte fundamentale în viziunea noul președinte al României:
Economia
Economia românească pare construită, în continuare, prin şi în jurul bugetului statului. Este o stare de fapt profundă, structurală, care explică de ce cetățenii așteaptă ca atât de multe lucruri să vină de la stat sau, oricum, prin intermediul statului.
Trebuie să răsplătim munca şi să stopăm risipa banilor publici către diverse interese de scurtă durată ori populiste.
Pentru ca România să renască, trebuie să renască filosofia lucrului bine făcut, adică munca productivă.
Investiția în sănătate
România are nevoie de punerea în aplicare cât mai rapidă a unei strategii naționale de sănătate care să privească investiția în sănătate ca pe o investiție în viitor, în vigoarea, energia și, implicit, prosperitatea națiunii.
Investiția în sănătate înseamnă investiția în educație pentru sănătate, în resursele umane și în infrastructura sanitară.
Prioritatea acordată sănătății trebuie să se reflecte într-o creștere a finanțării de la bugetul de stat. Dar aceasta trebuie însoțită de instituirea unor mecanisme legislative, de management, de control și sancțiune, care să constituie garanția că banii publici sunt cheltuiți în mod corect și eficient.
Educație
O societate nu poate fi, pe termen mediu sau lung, mai bună decât sistemul său de educaţie.
Un sistem educațional performant presupune:
– un segment preuniversitar suficient de consistent, dar nu bazat exclusiv pe acumulare de informații, ci pe o formulă duală care îmbină în mod creativ teoria cu practica și care oferă opțiuni diferite de ieșire în funcție de abilități și competențe;
– un segment universitar în care se acumulează masiv competențe și care permite în mod real specializarea într-un domeniu, ce poate fi apoi urmată de o hiperspecializare;
– corelarea cu cercetarea. Crearea unui sistem foarte performant care să ducă România în zona de înalte tehnologii poate să funcţioneze numai dacă, în paralel, se desfășoară o activitate de cercetare foarte serioasă. Despărţirea educaţiei de cercetare este o greşeală fundamentală. Ele trebuie să fie corelate;
– încurajarea educației continue. Fără a încuraja un proces de educație continuă, pe toată durata vieții profesionale, nu se poate asigura adaptarea la nevoile unei piețe a muncii tot mai dinamice și asigurarea eficienței în fața creșterii competiției în plan regional și internațional.
Infrastructura
România trebuie să-şi stabilească priorităţile de infrastructură, pornind de la necesităţi şi ţinând cont de sursele posibile de finanţare. În „România lucrului bine făcut“, kilometrii de autostradă nu rămân pe hârtie, ci sunt construiţi, contractele sunt încheiate corect, nu în detrimentul statului român.
Acesta este doar o mică parte a programullui economic al lui Klaus Iohannis care are în total 76 de pagini, iar secţiunea legată de economie are 20 de pagini.
Documentul poate fi consultat în întregime la AICI.