Faptul că sistemul de învățământ din România nu este unul dintre cele mai grozave este un lucru arhicunoscut. Mai mult decât atât învățământul românesc cu excepția unor genii pe care le putem număra pe degete nu prea scoate capul în lume.
În situaţia actuală din învăţământ nimeni nu pare să mai înţeleagă nimic. Miniștii care s-au perindat rând pe rând pe la conducerea ministerului mai mult au încurcat lucrurile decât să le descurce. Fiecare a venit cu propriile idei, considerând că ce a făcut predecesorul său nu era un lucru bun. Toate acestea nu au dus decât la o mai mare bulversare a elevilor.
Dar nu despre învățământul românesc vreau să vă povestesc acum. Ci despre cel finlandez. Care este considerat cel mai bun din Europa.
Finlanda și-a început reforma în domeniul învățământului acum mai bine de 50 de ani. Generaţia celor care au iniţiat schimbarea atunci era generaţia care a luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial şi, aşa cum se întâmplă după război, supravieţuitorii au început să-şi reclădească societatea şi ţara. Finlandezii au decis că vor un viitor mai bun pentru copiii lor, iar această voinţă s-a materializat în reforma învăţământului obligatoriu.
Învăţământul finlandez pleacă de la o idee simplă: toţi copiii sunt îndreptăţiţi la o educaţie egală, nimeni nu trebuie lăsat pe dinafară fiindcă a avut un start mai nefericit în viaţă şi nimeni nu trebuie etichetat că este mai deștept sau mai prostuț.
În Finlanda copiii sunt priviți ca niște… copii, nu ca niște performeri în devenire din rândul cărora trebuie selectați rapid cei mai buni. Din această cauză copiii încep școala la 7 ani şi nu se confruntă cu examene până la vârsta de 16 ani, când susțin singurul examen important.
Învăţământul finlandez pune mare preţ pe ştiinţe şi pe practică, de aceea cele mai multe cursuri de ştiinţe au loc în laboratoare, în grupuri de maximum 16 elevi şi se concentrează pe experimente ştiinţifice.
În Finlanda nu există școli mai bune și școli mai proaste. În Finlanda nu există învățământ privat.
În Finlanda, după primii ani de studiu copii sunt lăsați să studieze doar materiile la care se descurcă cel mai bine. Copiii nu primesc niciun fel de calificativ în primii 6 ani de școală.
În primii 9 ani de școală din învățământul finlandez nu se dau teste, nu se fac clasamente, nu se stabilesc ierarhii, nu se organizează competiții între școli, orașe sau regiuni.
Poziția de profesor este privită, drept una cu o mare responsabilitate și, în consecință, nu oricine poate intra în sistem. În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor. Selecția e foarte riguroasă. La admiterea la facultatea de profil sunt de obicei 20 de candidati pe 1 loc, dar, odată obținut, postul îți oferă prestigiu și îți garantează un salariu foarte bun. Nu e de mirare că 25% din elevii finlandezi vor să devină profesori.
„Cheia succeselor în educaţie provine din calitatea profesională a profesorilor finlandezi. Trebuie să ai licenţa ca să predai într-o grădiniţă. Trebuie să ai masterul ca să predai la şcoala primară. Mulţi dintre cei mai buni studenţi vor să devină profesori. Trăim în societatea informaţională, deci este demn de tot respectul să lucrezi intr-un domeniu cheie pentru stăpânirea informaţiei, cum este învăţământul”, spune Pekka Himanen de la Institutul de Tehnologia Informaţiei din Helsinki.
În Finlanda este interzisă prin lege schimbarea ministrului învățământului mai repede de 4 ani. Mai mult decât atât acesta trebuie să fie un tehnocrat, și nu numit politic.
Rezultatele acestui sistem de învățământ sunt incredibile: 99% dintre elevi termină 9 clase, iar 86% termină 12 clase.
La finalul celor 9 clase obligatorii fiecare elev este ajutat să meargă în practică la un loc de muncă ales de el, tocmai din dorința de a reduce cât mai mult riscul de a alege greșit o carieră.
După această practică tânărul are trei variante: -continuă cu studiile superioare -merge la o școală vocațională
-se angajează.
Iar ultima noutate introdusă de școala finlandeză este faptul că până în 2016 toți elevii finlandezi vor învăta să scrie pe tastatură și nu de mână. Acest lucru a fost considerat necesar datorita erei informatizate în care trăim. Astfel se vrea înlocuirea orelor de caligrafie cu cele de desen și lucru manual.
Ce parere ai, ar trebui să copiem și noi modelul finlandez? Ce zici, este bine pentru copiii noștri?