Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ținutului Secuiesc prezentat de Kelemen Hunor joi, într-o conferinţă de presă la Cluj, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie “ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut”
Proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prevede ca limba maghiară, alături de cea română, să fie considerată “limbă oficială în regiune” şi predată, din clasa a II-a, în şcolile româneşti din regiune.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor a declarat că proiectul privind autonomia Ţinutului Secuiesc prevede introducerea în regiune, din clasa a II-a, a limbii maghiare în şcolile cu predare în limba română, pentru “a exista bilingvism încă din copilărie”, scrie Mediafax.
“Se învaţă limba română, aşa cum noi am propus în şcolile cu predare în limba maghiară, iar limba maghiară intră ca disciplină în şcolile româneşti, aşa cum există în Tirolul de Sud, ca să existe un bilingvism încă din copilărie. Restul materiilor sunt predate în limba română, nu se bulversează sistemul, dar va intra şi această disciplină, nu spunem că e obligatorie sau facultativă, ci doar că se predă. Dacă vorbim de un bilingvism real, cred că e o ofertă, o posibilitate, nu este ceva care să fie făcut cu forţa. Un om care cunoaşte mai multe limbi este un om mai valoros”, spunea Kelemen.
“În cadrul Regiunii egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică, precum şi respectarea particularităţilor etnice şi culturale este garantată. (…) Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, regiunea, precum şi judeţele componente au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile judeţene”, se arată în document.
“Organele regiunii sunt: consiliul regional şi executivul regional. Consiliul regional este compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc. Alegerile se vor desfăşura separat pentru reprezentanţii fiecărei comunităţi naţionale, componenţa consiliului trebuind să corespundă proporţiei acestora pe baza ultimului recensământ. Consiliul regional exercită competenţele normative atribuite regiunii, precum şi alte atribuţii care îi sunt conferite prin Constituţie, prezentul statut şi lege”, se mai arată în proiect.
Documentul subliniază că activitatea Consiliului regional se desfăşoară în două sesiuni, el având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc, şi că noul consiliu se reuneşte în 20 de zile de la data alegerii acestuia, la convocarea preşedintelui în exerciţiu al regiunii.
“Consiliul regional îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cea a preşedintelui. În cazul demisiei, decesului sau pierderii mandatului, în locul preşedintelui sau al vicepreşedinţilor se organizează alegeri pentru perioada rămasă”, se arată în proiectul UDMR.
Documentul prezentat de Kelemen Hunor menţionează că Executivul regional îşi are sediul în municipiul Sfântu Gheorghe şi este compus din preşedintele regiunii, care prezidează Executivul, şi dintr-un număr de vicepreşedinţi conform deciziei Consiliului regional.
“Preşedintele, vicepreşedinţii sunt aleşi de Consiliul regional dintre membrii săi, cu un scrutin secret şi majoritate absolută. Compunerea Executivului regional trebuie să fie conformă cu proporţia comunităţilor naţionale reprezentate în Consiliul regional. Preşedintele alege unul dintre vicepreşedinţi care îl înlocuieşte în caz de urgenţă sau de împiedicare de exercitare a atribuţiilor sale. Preşedintele regiunii este preşedintele Executivului regional şi reprezintă regiunea. El participă la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc”, se precizează în proiect.
Oare n-am așeza lucrurile într-un alt început, dacă noi toți, și români, și maghiari, am afirma sus și tare că Ținutul Secuiesc este România? Oare, pe această bază, nu se poate construi o nouă marcă, nu una administrativă, ci una culturală, promovabilă turistic și promovată de statul român?
De ce nu putem gândi astfeldespre Ținutul ăsta secuiesc? De ce trebuie el privit, și de unguri, și de români, ca pe o tentativă de enclavizare, de diferențiere, de evadare din România sau din națiunea română?
În final te provoc să răspunzi la o întrebare:
Ești de acord cu Înființarea Ținutului Secuiesc în România?