La Reghin, în judeţul Mureş, se pregăteşte construcţia unei fabrici de clei, de fapt un combinat de producere a formaldehidei şi compuşilor săi.
Investiția firmei SC KASTAMONU ROMÂNIA SA se ridică la 6 milioane de euro, iar sub pretextul creării a 50-100 locuri de muncă aceasta va afecta pe termen lung comunitatea, sănătatea cetățenilor și mediul înconjurător prin poluarea cu substanțe periculoase a aerului (formaldehidă, metanol și dimetil-ețer), solului și apei (metanol, soluție de formaldehidă).
Formaldehida este cancerigenă pentru om” potrivit Comunicatului de presă nr. 153 din 15 iunie 2007 al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (O.M.S.), care „a clasat formaldehida în grupa I a agenţilor cancerigeni pentru om”.
În Comunicat se mai arată că până în 2004 „formaldehida era considerată posibil cancerigenă pentru om”, iar ca „toxicitate asupra omului: acută.”Pe baza acestor noi date, grupul de experţi a putut determina că dispune în prezent de suficiente indicii că formaldehida provoacă cancerul rinofaringian la om. Grupul de lucru a găsit indicii pentru cancerul foselor nazale şi al sinusurilor feţei şi indicaţii puternice dar nu suficiente pentru leucemie”
“În Documentul UE intitulat „Compuşii organici volatili. Mediul şi sănătatea”, document agreat şi de către Asociaţia Experţilor de Mediu din România, se prezintă efectele formaldehidei asupra sănătăţii: iritant al pielii şi al ochilor (dermatite, conjunctivite), precizându-se că intoxicarea cu formaldehidă se manifestă prin: dureri abdominale, pneumonie, edem pulmonar, depresia sistemului nervos central, anxietate, convulsii, comă, greaţă, vărsături, leucemie, ciroza hepatică, tumori cerebrale, tumori nazale. Documentul clasifică formaldehida ca fiind un poluant atmosferic periculos, care în aer reacţionează cu alţi poluanţi prin reacţii fotochimice, şi care are ca efecte cronice asupra animalelor scurtarea duratei de viaţă şi a fertilităţii, precum şi diferite tipuri de cancer.
Fabrica de clei se dorește a fi construită la 500 m distanță de rezervația naturală Natura 2000, situl Mociar (pădure de stejari seculari), la mai puțin de 600 m de stația de alimentare cu apa potabilă a Municipiului Reghin, râul Gurghiu, și în imediata proximitate a unor obiective de interes public.
“Fabrica de clei şi investiţia Kastamonu pentru mine a fost o mare bucurie pentru că în sfârşit se absoarbe forţa de muncă şi îmi rezolvă o problemă socială, dar când am conştientizat ce înseamnă, mi-am dat seama că riscăm ceea ce este frumos în Reghin, viaţă liniştită, aer curat. Am început să mă informez şi mai bine, m-am întâlnit cu experţii de mediu, decanul Facultăţii de Mediu din Cluj care a făcut documentaţia şi pentru Sebeş. Am vorbit cu cei de la Agenţia de Mediu din Târgu Mureş. Încercăm să stopăm din faşă demersurile. Chiar dacă riscăm să perdem venituri suplimentare la bugetul local sunt alături de cetăţenii municipiului Reghin care se opun acestei investiţii pentru că viaţa omului este mai presus de orice”, a declarat Maria Precup, primarul municipiului Reghin. (Sursa)
O noutate este că Inspectoratul de Stat în Construcții a constatat că zona în care se dorește construirea fabricii este una mixtă, adică indistrială și totodată locuită. Astfel că este necesar un Plan Urbanistic Zonal pentru care trebuie organizată o dezbatere publică la care populația își poate spune punctul de vedere.
Deputatul de Mureș, Cristian Chirteș a încercat să obțină poziția Ministerului Mediului față de intenția de construire a fabricii de clei într-o zonă locuită și în apropierea unei arii naturale protejate, Pădurea Mociar.
Cert este că oamenii nu vor să renunțe și își doresc revizuirea amplasamentului.
În momentul de faţă, în România se produce formaldehida în 3 locaţii: Victoria, Sebeş şi Rădăuţi. „Dintre aceste fabrici, doar cea de la Sebeş se mai situează în intravilanul oraşului, lucru ce face ca rata anuală a îmbolnaviriilor de cancer să situeze judeţul Alba şi oraşul Sebes pe primul loc în România. Din multe puncte de vedere, Sebeş şi Reghin se aseamănă: poziţie faţă de formele de relief, număr de locuitori, etc. Diferența este că în Sebeş se produc 30 de mii de tone de formaldehidă pe an şi la Reghin se doreşte o producţie de 100 de mii de tone anual. Dacă în judeţul Alba se îmbolnăvesc de cancer anual circa 1800 persoane şi mor circa 800 (date culese din studiul DSP Mureş, pentru anul 2013), la o producţie de 30 de mii de tone, ne întrebăm care vor fi rezultatele pentru judeţul Mureş, la o producţie de 100 de mii de tone? Este pur şi simplu o ecuaţie pe care autorităţile şi factorii responsabili se pare că o ignoră”, au explicat membrii ONG-ului Iniţiativa Civică Reghin.
Oare venirea la putere a președintelui Klaus Iohannis va schimba soarta construirii acestei fabrici de cancer în interiorul unui oraș? Să fie aceasta șansa reghinenilor?
În campanie, mi-am asumat respingerea unor proiecte de exploatare care pun în pericol oamenii şi mediul. Astăzi, reiterez ideea și vă spun că nu voi accepta proiecte de exploatare a resurselor naturale ale României fără dezbatere, fără garantarea siguranţei totale pentru sănătatea oamenilor şi fără protejarea mediului înconjurător şi intereselor comunităţilor locale, declara Klaus Iohannis.
