În fiecare oraş este cel puţin un parc, loc de promenadă şi de relaxare pentru locuitorii urbelor mult prea asfixiaţi de blocuri şi de noxele maşinilor.
Sunt însă parcuri care sunt încărcate de istorie, fiind construite la porunca unor domnitori ai vremii şi care reuşesc în continuare să îşi păstreze eleganța şi frumuseţea.
Începem topul nostru cu Parcul Zăvoi – Râmnicu Vâlcea, unul dintre cele mai vechi parcuri din ţară, fiind înfiinţat în urmă cu aproape 170 de ani, printr-un decret domnesc dat de domnitorul Barbu Ştirbei. A fost locul unde la 29 iulie 1848, s-a depus jurământul pe Constituţia revoluţionară, iar corul condus de Anton Pann a intonat viitorul imn de stat “Deşteaptă-te, române!”
Lângă parc se afla Fântâna cunoscută generic sub numele “a Turbatului”, realizată în 1844 pe cheltuiala lui Constantin Măldărescu (poreclit “Turbatu”) şi care era pe vremuri sursa principală de alimentare cu apă a oraşului.
Poză: ppscslv/Flickr.com
Grădina Cişmigiu – Bucureşti, un alt parc vechi din ţară a fost inaugurată la 1854. Domnul Ţării Româneşti, de la acea dată, Alexandru Ipsilanti, a poruncit ) în anul 1780 „Marelui Cişmigiu” (cum era denumit şeful lucrărilor peste cişmelele oraşului, să construiască două cişmele în această zonă, una dintre ele fiind aşezată pe locul grădinii de astăzi, cişmea care a dat şi numele grădinii. Partea neplăcută a fost că odată cu apariţia acestei cişmele în zonă s-a format şi o baltă care se tot mărea mai ales în lunile ploioase.
Din dorinţa de a le oferi locuitorilor un loc de plimbare, Pavel Kiseleff a dat dispoziţii la 1830 ca balta să fie secată şi pe locul respectiv să fie ridicat un parc acest lucru concretizându-se 17 ani mai târziu, sub supravegherea domnitorului Gheorghe. Grădina a fost amenajată de grădinarul şi peisagistul Wilhelm Mayer, fiind aduşi aproximativ 30.000 de arbori şi arbuşti din jurul oraşului, dar şi plante ornamentale de la Braşov şi Viena.
Poză: istorie-pe-scurt.ro
Parcul Copou – Iaşi
Grădina Copou sau Parcul Copu este cel mai vechi parc din Iaşi, situat pe dealul Copoului.
Este totodată şi unul din cele mai vechi din ţară, amenajarea sa fiind începută între 1833-1834, sub îndrumarea domnitorului Mihail Sturză. Copoul se numea pe vremuri “Podu Verde”, datorită zonei cu vii, grădini şi livezi.
Parcul adăposteşte monumente deosebite, cum este Monumentul Legilor Constituţionale (Obeliscul cu lei), realizat de Mihail Singurov, în 1834, după un proiect al lui Gheorghe Asachi, care simbolizează cele patru puteri europene care au recunoscut independenţa Ţărilor Române.
În centrul parcului, se afla secularul Tei al lui Eminescu şi busturile celor doi prieteni Mihai Eminescu şi Ion Creangă, ridicate în 1932. alte locuri de atracţie ale parcului sunt Aleea “Junimea”, străjuită de busturile membrilor săi şi Muzeul deschis în memoria marelui poet al românilor.
Poză: wikipedia.org
Parcul Mihai Eminescu – Botoşani
Actualul Parc Mihai Eminescu a fost dat în folosinţă la 1869, când purta numele de Grădina Publică Vârnav. În parc se află câţiva câţiva arbori contemporani cu Mihai Eminescu şi un lac artificial cu două poduri. Gala Galaction scria despre această grădină publică: „Aşa se numeşte grădina publică din acest oraş. Cândva, de mult, trecusem pe lângă ea, într-un amurg de toamnă. Dar amintirea se risipise, lăsându-mi numai un chioşc şi împrejur câteva pete galbene. De data aceasta, am ajuns în Botoşani în luna mai. M-am găsit într-o lume liniştită, fără de răcnetele vânzătorilor bucureşteni, fără de automobile şi fără de îmbulzeala de la răspântii.”
Poză: wikimapia.org
Parcul Sub Arini – Sibiu
Parcul Sub Arini a fost inaugurat la 1856. Proiectantul parcului şi cel care a condus lucrările este inginerul Wolfgang Seifried. Cele două alei principale au fost trasate de-a lungul fostului canal de pe strada Şcoala de Înot şi pârâului Sevş între 1857 şi 1858. În parc poate fi admirată o seră de plante construită în anul 1883, iar în anul 1894 s-a construit şi prima fântâna arteziană. În parc poate fi admirat şi Pavilionul de muzică folosit pentru concertele fanfarei militare.
Parcul Nicolae Romanescu – Craiova
Parcul Romanescu, cunoscut în timp şi că Parcul Bibescu, Parcul Independenţei sau Parcul Poporului, se află pe locul unde, la mijlocul secolului al XIX-lea, se afla moşia şi grădina familiei Bibescu, amenajată de un grădinar neamţ, la iniţiativa marelui logofăt Ioan (Iancu) Bibescu. Arhitectul Edouard Redont a prezentat proiectul viitorului Parc Romanescu la Expoziţia Internaţională de la Paris, în 1900, iar proiectul a fost premiat cu Medalia de Aur.
Poză: inparc.ro
Parcul Carol Bucureşti
Lucrările la construcţia parcului au demarat abia în 1900, apelându-se la expertiza arhitectului peisagist francez Eduard Redont, care a ales ca ax al parcului o alee centrală amplă, mărginită de arbuşti, straturi de flori şi de câte două alei cu tei. Parcul Carol I a fost inaugurat în anul 1906, pentru a marca 40 de ani de domnie ai regelui Carol I şi are o suprafaţă de 32 de hectare.