Vinul românesc începe să câştige teren pe piaţa internaţională

0
58

Dacă în anii ’80 România și Bulgaria erau renumite pentru vinurile de cea mai bună calitate pe care le produceau, la începutul anilor 2000 piaţa acestor produse a cunoscut un decline major, cu scăderi drastice în vânzări.

În ultima perioadă însă vinurile româneşti încep să câştige din ce în ce mai mult teren pe piaţa internaţională.
Bulgaria vindea la mijlocul anilor ’90 peste 50 de milioane de sticle de vin anual, fiind urmată la mică distanţă de România, care avea succes cu Pinot Noir-ul autohton.

Producţia a scăzut cu 20%, în anii 2013 şi 2014, din cauza inundaţiilor din timpul verii şi a temperaturilor oscilante, dar România a reuşit să se menţină pe locul 13 în topul producătorilor de vin, la nivel mondial, şi pe locul 6 în Europa, după Italia, Franţa, Spania, Portugalia şi Germania. Trebuie menţionat totuşi că din acest top Italia, Franţa şi Spania controlează aproape jumătate din producţia mondială de vin.

România a început să câştige teren datorită faptului că în ţara noastră există un climat şi un sol propice pentru fabricarea vinurilor de cea mai bună calitate, cu costuri semnificativ mai mici decât în orice altă parte a Europei. Aşa se face că viticultorii au început să investească masiv în podgoriile cu viţa-de-vie. La ora actuală România are peste 250 de crame înregistrate, însă doar jumătate dintre acestea produc şi vând vin îmbuteliat în mod regulat.

O parte din vinurile produse în România sunt apreciat pentru gustul lor care aminteşte de cel fabricat pe podgoriile franceze, având arome fine de fructe de pădure, mirosuri florale sau nuanţe citrice inconfundabile.

Pe teritoriul României există în jur de 12 zone în care climatul este ideal pentru cultivare strugurilor: dealurile Transilvaniei, ale Moldovei, dealurile Vrancei, în Muntenia şi Oltenia, în Timiş, Caras, pe dealurile Zarandului, în Crișana, pe terasele Dunării şi pe colinele Dobrogei. Mediul este propice atât pentru creşterea soiurilor internaţionale de struguri, precum Pinot Noir, Merlot, Cabernet Sauvignon, Syrah, Sauvignon Blanc, dar şi a soiurilor româneşti, printre care se număra Feteasca Neagră, Negru de Drăgăşani, Mustoasa de Maderat, Tămâioasa Românească, Busuioaca de Bohotin, Feteasca Albă sau Feteasca Regală.

Pe aproximativ 85% din podgorii sunt cultivate soiuri de struguri albi. Feteasca Alba şi Feteasca regală sunt principalele vinuri albe produse în România, urmate de Riesling, Aligote, Sauvignon sau Muscat. Dintre soiurile roşii, cele mai întâlnite sunt Merlot şi Cabernet Sauvignon.

Care sunt cei mai mari consumatori de vin românesc
Vinul românesc este exportat mai ales în Europa, unde merge peste 70% din producţia de export. Marea Britanie absoarbe 27% din vinul de export, urmată de China, cu 17%, Germania – 11%, Olanda – 10% şi Italia – 9%. Spre deosebire de vinul marilor producători mondiali, cel românesc oferă atât calitate, cât şi preţuri accesibile, cuprinse între 3 şi 10 euro pe sticlă.

Alte ţări care importă vin românesc dar într-un procentaj mai mic sunt: Spania – 8%; SUA – 7%; Estonia – 5%; Canada -4%; Rusia – 2%.

Este de aşteptat ca producţia şi exportul de vin românesc să crească în anii următori, pe măsură ce tot mai mulţi viticultori vor începe să cultive soiuri variate de struguri pe suprafeţe tot mai mari şi să îşi diversifice echipamentele de producţie, pentru a face faţă cererilor de pe piaţa autohtonă şi cea internaţională.

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here