Tu știi cum ar trebui să combinăm alimentele pentru o alimentaţie sănătoasă? De ce nu trebuie combinate niciodată în salate roşiile şi castraveţi

0
61


Pentru o digestie cât mai bună este important să ştiţi să combinaţi alimentele pentru a evita stările de balonare şi greaţă şi mai ales pentru a extrage din alimente nutrimentele de care avem nevoie.

image-32
Salatele de roşii şi castraveţi sunt preferatele tuturor. Gustoase şi răcoritoare sunt nelipsite de pe mese mai ales în anotimpul de vară. Cu toate acestea nutriţioniştii nu recomandă combinarea celor două legume, pentru că s-ar putea ca salata dumneavoastră să nu fie chiar atât de sănătoasă precum credeţi.

Deoarece castraveţii sunt alimente alcaline, iar roşiile sunt acidifiante, când le combinăm se formează săruri, care precipită şi nu pot fi digerate.

Ascorbinaza conţinută de castraveţi este o enzimă care distruge vitamina C care se află în abundenţă în roşii aşa că dacă consumi salată din aceste legume organismul n-o va putea absorbi.

Combinate, cele două legume formează gaze în intestin datorită faptului că procedeul de digerare este diferit, îngreunând şi funcția normală a ficatului.

Fructele se mănâncă întotdeauna pe stomacul gol

Fructele se mănâncă pe stomacul gol, înainte de orice alt aliment, nu după masă, aşa cum sunt mulţi obişnuiţi. Atunci când mâncaţi fructe, după un alt aliment mai greu, acestea vor zace în stomac 2-3-4 ore, cât îi ia celuilalt aliment să se digere, ceea ce înseamnă că ele vor începe să fermenteze iar toţi nutrienţii lor nu vor mai putea fi absorbiţi corect. Fermentaţia duce la balonare şi crampe stomacale.

Legumele care conţin amidon şi cerealele nu se combină cu alimentele bogate în proteine. Legumele care conţin amidon cum ar fi de exemplu fasolea de toate felurile, lintea, cartoful, năutul, dovleacul şi cerealele precum orezul, hrişca, quinoa, amaranth, grâul, porumbul, secara, ovăzul nu se combina niciodată cu alimentele bogate în proteine – lapte, orice tip de carne, pește sau ouă.

Pentru digerarea legumelor şi cerealelor este nevoie de enzime care acţionează într-un mediu alcalin al stomacului, pe când pentru digerarea alimentelor din categoria proteinicelor, este necesară eliberarea acidului clorhidric în stomac. Acidul clorhidric va inactiva enzimele alcaline şi astfel legumele şi cerealele ţinute mult în stomac pot intra în fermentaţie şi putrefacţie.

Apa nu se bea după sau imediat înaintea mesei, pentru că diluează sucurile gastrice şi astfel întârzie sau chiar inhibă digestia. Toate celelalte lichide se consumă înaintea mâncărurilor solide, pentru a nu afecta negativ digestia.

Legumele fără amidon se pot combina cu aproape orice – se pot combina cu cereale şi produsele din proteine complexe.

Ciupercile se pot combina şi cu seminţele uşoare precum dovleac, floarea soarelui şi în salate alături de puţine nuci mărunţite. Întrucât se oxidează rapid, este de preferat să le mâncaţi la scurt timp după ce le cumpăraţi. Gătită nu păstraţi mâncarea mai mult de 2 zile.

Nucile şi seminţele se combină bine cu legumele fără amidon şi cu fructele uscate.
Laptele şi brânza ar trebui consumate singure şi de preferinţă crude.

Produsele lactate procesate sunt foarte greu de digerat şi provoacă multe probleme în organism. Deci dacă vreţi să mâncaţi produse lactate, mâncaţi-le singure la o masă, nu le combinaţi cu nimic.

Durata digestiei alimentelor:
0 – 15 min.: apă
15 – 30 min.: sucuri din legume şi fructe crude, majoritatea fructelor în stare crudă
40 min. – 2.5 ore: legumele crude, verdeţuri, germeni şi vlăstari în stare crudă, avocado, legume gătite
1.5 – 4 ore:ulei, cereale, fasole, naut, linte, cartofi, legume amidonoase
2 – 4 ore: nuci, seminţe crude
4 – 10 ore sau mai mult: diverse tipuri de carne, peste, crustacee, lactate procesate

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here