Tânjaua …obiceiul străbun care a rezistat în timp!

0
70

Tânjaua este o sărbătoare agrară care se mai întâlneşte azi în zone precum Maramureş şi Bistriţa şi are loc în ziua de Sângeorz (Sfântul Gheorghe – 23 aprilie) sau a doua zi de Paşte.

00_Tanjaua-de-pe-Mara
Cea mai cunoscută este Tânjaua de pe Mara din satul Hoteni, din comuna Ocna Şugatag, care este şi în zilele noastre prilej de mândrie pentru locuitorii satului.

Ceremonialul de sărbătoare se desfăşoară în jurul celui mai priceput dintre gospodari care este dat astfel exemplu întregii comunităţi. Acesta era ales de către un sfat al bătrânilor în funcţie de ogoarele pe care le avea arate şi de cinstirea de care se bucura între oamenii din sat.

Sătenii, îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, purtând tânjale (nişte piese care intră în alcătuirea carului) şi juguri împodobite cu ramuri şi flori alcătuiau o procesiune care se deplasa prin sat, avându-l în centru pe sărbătorit. Acesta era dus, pe o teleguţă la râu, unde era udat cu apa pe faţă si se rosteau invocaţii pentru dobândirea de “roade bune” (recoltă bogată).

Într-o linişte, ceremonială şi într-o ordine prestabilită se spală de cele rele toţi participanţii: după sărbătorit urmează părinţii acestuia, nevasta, copiii, bătrânii şi fruntaşii satului, etc.

Feciorii îşi udă cu apă purificatoare mândrele, ritualul se manifestă între toţi cei care vor să protejeze pe cineva: rude, prieteni, apoi sărbătoritul îşi invită consătenii acasă, unde-i ospătează.

În alte părţi, în dimineaţa acelei zile feciorii caută fete prin sat pentru a le uda cu apă din râu, unele fiind chiar prinse şi scufundate în Mara, ” să crească, să înflorească, să se spele de toate rălele, să rămână curate”.

Chiar dacă azi, s-ar putea să asistăm mai degrabă la o manifestare comercială decât la sărbătoarea agrară de altădată, semnificaţia iniţială a sărbătorii nu s-a estompat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here